Uleiul de floarea soarelui.

Un ulei vegetal prezent in mod obisnuit in meniul nostru. Acesta este un bun motiv sa discutam putin despre el. In general este folosit cel prezent in mod curent in comert, adica rafinat. Acest ulei si cu atat mai mult cel rafinat, este el oare un aliment sanatos? Cu atat mai mult cu cat suntem incurajati sa folosim cat mai mult grasimi vegetale in alimentatie.

Pentru inceput, sa subliniem faptul ca grasimile vegetale se impart in trei categorii importante:

omega 3   –  acizi grasi esentiali, cu efect antiinflamator, in consecinta contribuie la scaderea riscurilor generate de consumul de omega 6. Un echilibru intre omega 3 si6 , raport1-1, fiind de dorit.

Surse: pestele oceanic, este sursa cu omega 3 de cea mai buna calitate, adica omega 3 cu lant lung. Omega 3 din surse vegetale este cu lant scurt, fiind necesara convertirea lor de catre organism, lucru mai greu de facut odata cu inaintarea in varsta. Sursele vegetale importante de omega 3: inul, gin chia, canola.

 

omega 6  – sunt grasimi polinesaturate, extrem de sensibile la actiunea luminii temperaturii si oxigenului, (oxideaza)”. “Punctul de fum”, temperatura la care uleiul arde,  generand reactii oxidative cu aparitia de substante toxice pentru organism, este foarte scazut, 107 *C.

images

Au un efect proinflamator, ceea ce conduce la riscul de a dezvolta o lunga lista de afectiuni: afectiuni cardiovasculare, cancere, reumatism cronic, imbatranire prematura prin efect oxidativ, depresii, dependenta de tutun alcool, alergii si boli autoimune etc. Practic lista cuprinde cam toate bolile dobandite. ulei-floareasoareluiok4 este Efectul nu este intotdeauna direct, ci este cumulat cu cel al compusilor rezultati in urma degradarii lor sub actiunea luminii, temperaturii si oxigenului. Surse de omega 6: floarea soarelui, porumb, dovleac, palmier, rapita.

Uleiul de floarea soarelui are un raport omega 3 / omega 6 de 1 / 125 !!!

In concluzie, uleiul de floarea soarelui este puternic proinflamator si daca este folosit la prajirea alimentelor este o importanta sursa de compusi toxici pentru organism. Un bun motiv sa-l ilocuim cu cel de masline, dar despre asta vorbim alta data.

 

Categories: Uncategorized

Sarea de bucatarie

Sau clorura de sodiu, (NaCl), este cunoscuta de toata lumea, pomenita in Biblie, in folclor, in …reclame…”evitati excesul de sare, zahar si grasimi”. Despre grasimi am mai scris, despre zahar, mai incolo, azi vorbim despre sare. Nu despre gustul ei, ca toata lumea il stie. Nici despre rolul celor doi compusi ai ei in organism. Azi vorbim despre exces.

Cantitatea de sare necesara organismului este de 2-3 gr. / zi si in mod obisnuit poate fi asigurata prin alimente. Vorbesc de cereale, fructe, legume, carne, lapte si nu mancare gata preparata, deoarece aceasta contine sare adaugata.

Surse de sare   Na

– cereale, fructe, legume sac-lingura-de-sare Cereale, fructe, legume – sub 100mg/100gr.

– exceptie: spanac 500mg/100g

– ciuperci 200mg/100gr

carne si lapte depasesc 100mg/100g

Cl

Ciuperci 800mg/100g, vinete 50mg/100g, smochine 55mg/100g, si in cantitati mai mici in alune, mere, pere, piersici, caise, struguri, salata verde, orez.

Riscuri asociate adaosului de sare:

risc crescut de hipertensiune arteriala, datorita retentiei de apa, peretii vaselor se inflameaza si astfel scade sectiunea de trecere a sangelui.

ateroscleroza

creste pofta de mancare, favorizand obezitatea

suprasolicita rinichii

creste aciditatea gastrica

risc de cancer gastric

osteoporoza

scade durata de viata, dupa unele studii, reducerea cu 1/3 a adaosului de sare creste durata de viata cu 6-7 ani.

In concluzie de fiecare data cand folosim solnita, facem un exces. Oricum este aproape imposibil sa scapam de adaosul de sare. Il regasim in paine, branzeturi, cascaval, mezeluri, muraturi, alune sarate, biscuiti, conserve, paste fainoase, supe ciorbe si in general tot ce inseamna mancare gatita. Daca facem un calcu, in general depasim 10gr/zi. Cam mult.

 

 

 

 

Categories: Uncategorized

Antibioticele din alimente

25 February 2017 Leave a comment

Se vorbeste mult despre nutritie, sunt multe cursuri, multe articole si din pacate multi specialisti in nutritie care ignora ceea ce se intampla in agricultura moderna, locul de unde pornesc alimentele catre farfuriile noastre. Mult prea des aud sfaturi din partea unor medici sau nutritionisti, sfaturi ce ar fi in regula daca noi am trai in perioada cand am fost vanatori culegatori.

De aceea este nevoie sa privim lucrurile in ansamblu, doar asa putem sa intelegem mai bine ce putem face pentru a avea o dieta cat mai aproape de optim.

In ceea ce priveste cresterea animalelor si a pasarilor, se stie si se vorbeste despre utilizarea antibioticelor in aceste domenii ale agriculturii. Se vehiculeaza ideea ca aceste antibiotice sunt folosite in scop preventiv pentru a reduce pierderile. In primul rand nu poti face preventie cu antibiotice si in al doilea rand, costurile cu administrarea zilnica a antibioticelor in hrana animalelor si a pasarilor ar fi prohibitive. Nu acesta este insa scopul si nu asa se folosesc aceste antibiotice.

Sa ne intoarcem cu cateva decenii in urma, undeva in SUA, pescarii ce pescuiau de ani bunipe un rau au observat cu mirare si cu satisfactie, evident…au observat ca pestii din acel rau erau tot mai mari . Discutiile dintre pescari pe acest subiect, au ajuns si la urechile unui cercetator ce lucra in ayalexlaboratorul de cercetare al unei fabrici de medicamente amplasata pe malurile acelui rau. Intuind ca fenomenul ar putea avea o legatura cu fabrica de medicamente, acesta a studiat apa raului in amonte si in aval de fabrica si a descoperit cantitati de antibiotice in doze mici in apa ce provenea de la statia de epurare a fabricii.

De la aceasta observatie s-a trecut la cercetari ce au relevat ca administrarea  unor categorii de antibiotice in doze subterapeutice, in hrana animalelor, a pasarilor si a pestilor evident, stimuleaza cresterea acestora. Asa a inceput “nebunia”.

Din pacate se stie prea putin despre efectele acestei tehnologii, asupra sanatatii umane. Este de inteles ca si putinul care se stie, este bine “pazit” dein interese economice.

Categories: Uncategorized

Detoxifierea, moda sau necesitate?

25 January 2017 Leave a comment

Se vorbeste mult despre cura de detoxifiere si uneori parerile sunt impartite, asa ca se pune intrebarea daca asta nu e cumva o noua moda?

De fapt nu e chiar noua, postul e o “dieta” veche10426555_1028579123825116_6001478700573974183_n14963262_701062316728725_5752148611523332471_nnoul-clean-9  si dincolo de aspectul spiritual este si o forma de detoxifiere. In acest context ne putem intreba cat de importanta este detoxifierea astazi, daca e o preocupare veche de mii de ani.

Desigur ca organismul are mecanismele necesare pentru a elimina toxinele rezultate in urma metabolismului, precum si a celor introduse prin tubul digestiv odata cu alimentele, etc. Evident ca organismul nostru asa cum este azi, este acelasi cu cel de pe vremea in care eram vanatori – culegatori si ne hraneam din ce ne dadea mama natura, fara tot ceea ce presupune astazi agricultura si industria alimentara. Putem face un efort de imaginatie? Putem sa ne imaginam la ce efort este supus organismul in ziua de azi, de la tubul digestiv si pana la fiecare celula in parte? Reusim sa ne imaginam cate chimicale ajung in hrana noastra de-a lungul intregului proces, de la culturile agricole, ferme zootehnice, industria de procesare, etc si pana cand hrana ajunge in farfurie. Mai adaugati apa pe care o bem azi, fara sa mai vorbim de lunga lista de bauturi colorate si de multe ori carbogazoase. Si asteptam ca in situatia creata, organismul sa se descurce singur, fata nici un fel de ajutor. Are si el limite.

Desigur ca pe acest fond “dietele” de detoxifiere sunt atat de multe, atat de numeroase, incat nu mai stim ce sa credem. Si aici e bine sa mergem pe mana expertilor si a naturii, nici masina nu ti-o dai pe mana a orice “mecanic” de la un atelier obscur dintr-o mahala. De ce ai face asta cu propriul corp. Eu vreau doar experti de prima mana. Si cand stiinta si natura isi dau mana, atunci nu poate iesi decat ceva absolut deosebit. Eu merg pe mana naturii, care a creat aloe vera si pe mana celor de la Forever Living Products, cei care au creat “Clean 9”. Despre aloe vera poti studia mult, foarte mult, pana la papirusuri vechi de 5000 de ani. Despre “Clean 9” afla AICI si pentru detalii scrie-mi pe blog ori pe email:lifestyle.premium@yahoo.com

Categories: Uncategorized

Un mediu steril, sau o imunitate buna?

15 November 2016 Leave a comment

In ultima vreme a aparut o noua isterie, ca si cum campania electorala din Romania si castigarea presidentiei SUA de catre Donald Trump nu ar fi fost de ajuns. Este vorba despre “pericolul” ce pandeste din flacoanele de apa minerala, “infectate” cu microorganisme peste limita admisa.

Nu sunt avocatul celor ce imbuteliaza apa incriminata si nu am nimic impotriva sa consumam o apa de calitate. Daca tot vorbim de calitate, poate ca un Ph alcalin si o mineralizare corecta ar fi mai important. Nu e chiar in regula sa bem doar H2O, nu-i asa? Ma intreb ce este mai important? O apa sterila, fara micoorganisme, ori un sistem imunitar functional? Suntem oare atat de naivi, incat sa credem ca ne putem pastra sanatatea in mod eficient, incercand sa traim intr-un mediu lipsit de micoorganisme, feriti de agenti patogeni? Cum ar fi posibil?

In organismul uman, microorganismele depasesc numarul de celule ce alcatuiesc corpul nostru. Desigur ca o parte din acestea sunt “bacteriile bune”, cum sunt lactobacilii si bifidobacteriile atat de necesare bunei functionari a tubului digestiv. Chiar si asa germenii patogeni sunt numerosi, atat in organismul nostru, cat si in mediul in care traim. Si atunci cum se face ca inca mai existam? Raspunsul se numeste “sistem imunitar”, un mecanism complex si care are inca destule mistere de descoperit. Cand avem un sistem imunitar puternic, devine putin important cu ce si cati virusi ori bacterii venim in contact.medii-fotografii-wallpapers-imagini-desktop-28

Oricum acestia devin periculosi daca pot prolifera in organism si nu o pot face intr-un organism cu o imunitate puternica.

In acest context de ce oare ignoram imunitatea? De ce la primele stranuturi fugim cu copilul la medic sa-i prescrie un antibiotic? Si asta de multe ori in cazul virozelor, cand efectul lor este zero. Nu, nu este zero, el devine ucigator pentru flora intestinala, pentru acele bacterii bune ce sunt parte componenta a celui mai mare organ al corpului, responsabil cu imunitatea. Tubul digestiv adica. Faptul ca lasam organismul copilului lipsit de aparare nu ne sperie deloc, ba chiar ne da o stare de liniste. Lugubra situatie. Oare cum s-a ajuns aici?

In concluzie poate ca e mai important sa ne preocupam sa-i oferim organismului o alimentatie corecta, corelata cu necesitatile lui, sa facem sport, sa-i oferim bucurie in loc de stres si suparare. Acestea sunt ingredientele ce ne ajuta sa avem un organism sanatos protejat de un sistem imunitar puternic

 

 

Categories: Uncategorized

“Inaintea Cetatii”

Cu o istorie de 5000 de ani, pomenit in “Talmud” si in “Vechiul Testament”, propolisul  este un produs al stupului cu rol de a proteja “cetatea”, adica stupul de agenti patogeni. Denumirea vine de la cuvintele grecesti “pro” (inainte) si polis (cetate). Proprietatile antibacteriene, antivirale si antiparazitare, ale propolisului sunt atat de eficiente, cu un spectru atat de larg, incat in cele mai multe cazuri, interiorul unui stup este un mediu mai lipsit de agenti patogeni, decat in cele mai sterile sali de operatie. Toate aceste beneficii vin “la pachet” cu o lipsa totala de toxicitate sau efecte adverse. Poate fi folosit atat extern, aplicat pe rani sau plagi infectate, cat si consumat intern. Il gasim de asemenea si intr-o serie de produse cosmetice.

Propolisul are un aspect de ceara, nu este solubil in apa si de aceea este frecvent dizolvat in alcool. In aceasta formula, este dificil sa consumi propolis in cantitati suficiente, motivul fiind usor de inteles.

Exista si propolis sub forma 1650687unor tablete ce pot fi inghitite sau se pot tine in gura daca avem o infectie in gat sau o problema stomatologica.

  • Si aici, calitatea conteaza. desert_de_sonoran_2-sursa-www-aloesantenature-com-1 Cel mai mare producator apicol din SUA, compania “Bee Robson” infiintata de catre Charles H. Robson, descendent al unei familii de apicultori germani ai anilor 1800!!! Mai pe scurt, “Bee Robson” are in spate mai bine de 200 de ani de experienta apicola.

In 1968, 75% din averea lui Charles Robson a fost distrusa de utilizarea pesticidelor si insecticidelor pe campurile agricolethumb_23081__product_display. Asa cum se intampla de multe ori, catastrofa a fost in cele din urma o oportunitate de a duce apicultura la un alt nivel. A fost momentul in care Robson a decis sa-si mute afacerea in una din cele mai pure si izolate regiuni de pe glob, “Sonoran Desert”. Astazi, milioane de oameni beneficiaza de cele mai pure si valoroase produse apicole.

Categories: Uncategorized

Mierea de albine

5 September 2016 Leave a comment

Pe peretii unei pesteri din Spania, desene rupestre, datand din anul 7000 i.ch. demonstreaza utilizarea mierii in alimentatia umana. Desigur ca nu vorbim despre apicultura, ci despre extragerea ei din stupii salbatici.

images (6)

Mierea este un aliment functional, cu proprietati dincolo de cele ale unui aliment obisnuit, avand multiple efecte benefice asupra sanatatii.

In recipiente adecvate, poate fi pastrata mult timp, fiind descoperita miere cu proprieteti intacte in morminte egiptene, vechi de 3300 de ani. In miere, nu pot supravietui bacterii, fiind un mediu foarte steril.

Compozitia mierii, atat cat o cunoastem pana acum, este greu de descris in cateva randuri. Sunt cunoscuti peste 190 de nutrienti prezenti in miere. Acestia sunt grupati in:

-zaharuri

-vitamine

-minerale

-enzime

-amino acizi

Fara a fi un medicament, mierea are numeroase proprietati terapeutice:

-alcoolism

-anemie

-artrita

-arsuri

-cancer

-tuse

-diferite probleme stomatologice

-diabet

-probleme digestive

-oftalmologice

-beneficii in perioada de crestere la copii

-hipertensiune si boli de inima

-afectiuni hepatice

-calculi renali

-favorizeaza longevitatea

-in combinatie 50-50% s-a dovedit utila pacientilor de lupus

-dereglari menstruale

-afectiuni asociate unei nutritii de slaba calitate (rahitism, scorbut etc.)

-reumatism

-ingrijirea pielii, cosmetica

-chirurgie

-ulcer gastric

-rani

Evident ca pentru a beneficia de aceste proprietati, este nevoie sa folosim o miere de calitate. Calitatea mierii, incepe cu amplasamentul stupilor. Cea mai slaba calitate se obtine atunci cand stupii sunt amplasati pe culturile agricole. Aici avem monoculturi formate din specii domestice, cu valoare nutritiva scazuta in comparatie cu flora spontana si avem un mediu poluat cu chimicale, incepand cu ingrasamintele de sinteza si continuand cu ierbicide si o gama larga de substante chimice folosite ca si tratament pe plantatiile agricole. Este usor de inteles ca o miere si in general produse apicole de calitate se pot obtine in conditii de mediu deosebite. Cu cat zona este mai izolata, mai naturala, beneficiind de o biodiversitate salbatica, cu atat mai mult vom avea calitate. Evident ca, asa cum se intampla in general, calitatea si productiile record, nu merg mana in mana. De aceea o miere de calitate, nu va fi si ieftina. Una foarte ieftina, are sanse chiar sa fie contrafacuta. Ca un amanunt, contrar a ceea ce se crede, cristalizarea (zaharisirea) nu este un semn de contrafacere si nu este un defect. Orice miere are acesta tendinta, mai accentuata sau mai putin, functie si de speciile florale din care provine.2010-opp-17-728

sanatate_si_nutritie_miere21265970517.7Atunci cum recunoastem o miere de calitate? Greu, seriozitatea si notorietatea producatorului si cat mai multe informatii despre sursa din care provine, ce amplasament au avut stupii, etc. sunt de ajutor, in masura in care sunt date verificabile sau certificate.

 

 

 

 

Categories: Uncategorized